Ninge incet/ Cuflugi mari si amintiri frumoase/Ninge cu timp/Ninge pste un timp
Zapada! Am da un sentiment de bine, de calad.
Nu stiu de ce insa intotdeauna asociez iarna cu blana mitoasa a unei oi, ce se asterne peste pamant, incalzindu-l.
Iarna inseamna camin, inseamna ciorapi impletiti la gura sobei
Iarna inseamna rasete cristaline si bujori in obrajori.
Iarna imi da un sentiment straniu de eu cu mine.
Adesea cand cerul cerne ca printr-o sita deasa, fulgi mari, arginti, incondeiati cu luciri de cristal, imaginatia mea de copil ii transforma in povesti, apoi le-am transformat in vise.
Vise albe cu beteala de timp si miros de iasomie
Imi place sa visez si mai imi place sa spun povesti, povestile mele, povestile lor, povesti pe care doar timpul ti le daruieste.
Daca nu as spune povest, m-as desprinde de sufletul meu de copuil, m-as rupe si m-as sfarma in mii de bucati, imprastiindu-ma asemenea cioburilor din oglinda vrajitorului si as intra in ochii si in inimile oamenilor facandu-i sa vada deformat.
Daca m-as desrinde de povesti si nu le-as mai istorisi si cel mai importand daca nu mi-as trai povestea sau povestile nu as mai putea intelege acea privire ascunsa in ochii mari si intrebatori, ce se ridica spre mine cu intrebari mute.
Sufletul meu zambete in noptile geroase cand zapada troieneste cararile timpului dandu-mi ragazul sa dau o fuga in lumea minunata a iernilor copilariei mele
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu