Imi staruie in minte, de cateva zile numele unei povesti "Povestea lui Sanger Vanatorul", o poveste ce am auzit-o o singura data, demult tare demult, cred ca au trecut 20 de ani de atunci.
"Dar facatura, dracului!', nu imi pot amintii acea poveste , stiu doar ca mi-a placut si am plans pentruca la final, tanarul vanator a murit, deoarece din greseala isi omorase iubita, transformata in caprioara, sangele a udat pamantul , iar pe acel loc a rasarit transformat o floare sangerie, cu miros ademenitor, o floare a dureriiImi voi aminti de ea la momentul portrivit! Am readus multe amintiri legate de copilarie, am reanviat fantome dragi sau mai bine spus amintirea lor, redandu-le insemnatatea de odinioara, reintegrandule, dar voi lasa asa pe alta data, pt ca exista o tendinat , naturala si fireasca, sa ma avant pe taramul genealogiei, intr-un fel este si firesc, doar este meseria mea, sunt un mic arheolog al sufletelor.
In fine, ideea e ca am un sentiment, o stare ca am nevoie de natura, de contopire cu aceasta natura, cu copilul din mine, cu timpurile cand eram mai fericita ca niciodata .
Probabil ca Viata incepe sa isi releve un alt inteles, o alta fateta a ei ce trebuie explorata.
Pe data viitoare!
Ilinca Ioana, Ignora-l pe Raphael!
RăspundețiȘtergereTin minte povestea cu Sanger Vanatorul. Era intr-o carte, ce se chema Basmele Omului. El era foarte urat de toate animalele padurii, din cauza pasiunii lui de a vana. Intr-o zi imparatul animalelor a convocat toate vietuitoarele din padure si au stabilit un plan. Planul a reusit si Sanger a fost supus. A doua zi dimineata, el urma sa fie ucis. Fata imparatului, din curiozitate s-a apropiat prea mult de el si s-a indragostit imediat. Sanger a rugat-o ca sa-l dezlege si apoi ei doi sa fuga undeva departe. El i-a promis ca nu va mai vana niciodata. Planul a reusit, dar intr-o zi Sanger si-a calcat promisiunea si a vanat o caprioara.