Un ultim dans
Final de clasa a opta, o ultima amintire incrustrata cu litere de aur in memoria oricarui tanar.
Ultimul dans, ultimul tren, ultimul gand, ultima imbratisare.
Mi-a intins mana si fara un cuvant m-a invitat la dans, eram emotionata, speriata, m-am fastacit incurcand pasii, pe care am uitat sa-i numar, dar nu mai conta, eram in bratele lui si acum in ultima clipa, mi-am creiat cea mai minunata amintire, care era doar a mea, pe care nu trebuia sa o impart cu mineni.
Ne-am despartit, fiecare lunad-o pe alt drrum. Nu cred ca a stiut vreodata cat l-am iubit, cu cata sfintenie am pastrat felicitarile pe care le primeam de 8 Martie, am strivit intre paginile unei carti amintirea primului trandafir rosu.
Anii au trecut si tind inca sa mai caut amintirea primei iubiri, imaginea baiatului blond cu ochi albastri.
"Sunt nopti in care lupii tac, doar luna urla!" in astfel de nopti inca mai stau la fereastra mare din camera mea, privind in zare asteptand sa-i aud pasi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu