vineri, 25 iunie 2010

Copilu si Jocul

"Copilul pentru as dezvolta complet si armonios personalitatea, are nevoie de iubire si intelegere" (Declaratia Adunarii Generale a Natiunilor Unite-noiembrie 1959-privind drepturile copilului)
Copilul, nu stie sa-si traiasaca copilaria, adultului ii revine sa o cunoasca.
Inca din primele zile ale aparitiei unui copil, apare intrebarea, poate nu intotdeauna, rostita de parinti "Imi seamana?
Raspunsul asteptat nu inseamna neaparat, confirmarea unei dornte, ci mai curand incercarea de a definii o personalitate inca neconturata.

Parinti doresc cu ardoare ca macar o parte din personalitatea lor, partea cea mai buna sa fie cuprinsa in farama d om, care-i poarta sperantele de viitor.
Copilul este purtatorul bucuriilor, viselor neamplinite si nadejdilor de viitor.
Copilul este o personalitate in sine, oricat ar parea de curios, aceasta mica personalitate apare inca din primele saptamani de viata.
Prin studierea personalitatii copilului avem posibilitatea unei incursiuni in propriul trecut, in propria noastra copilarie.Este bine sa cunoastem psihologia copiluli, deoarece copilul este micul germen al speciei umane, este viitorul nostru. Si pentru a-i asigura un viitor noi adultii trebuie sa-l indrumam. Si pentru a-l indruma trebuie sa cunoastem cateva aspecte esentiale specifice copilului,JOCUL.
JOCUL este activitateaspecifica copilului, prin joc el ia contact cu realitatea, prin joc se exteriorizeaza intreaga viata psihica a copilului, in joc copilul isi exprima emotiile, cunostintele, isi satisface dorintele si se elibereaza tensional.
Jocul este principalul instrument de formare si dezvoltare a capacitatilor psihice ale copilului. Nici una dintre insusirile lui psihice neputand fi imaginate in afara jocului
Jocul este o capacitate proprie copilului. Jocul este o etapa obligatorie in evolutia totala a copilului
Copilaria este data copilului sa se joace.
In viata exista un timp pentru toate si printre acestea multe exista si un timp al jocului.
Parinti, nu lipsiti copii de copilarie, de joc si joaca, copii care nu se joaca, sunt copii mai tristi si mai singuri si poate si mai batrani.
Jocul, stimuleaza cresterea capacitatii de a traii din plin , cu pasiune fiecare moment, JOCUL POATE FI CONSIDERAT O COMPLEXA SCOALA A VIETII
JOCUL este un prim si fundamental izvor al dezvoltarii personalitatii.
Prin joc copilul cauta sa depaseasca situatia imediata si sa-si realizeze scopurile fictive. "Jocul pregateste viitorul , potolind nevoile prezente"-Claperade

Poate ma veti intreba de ce m-am oprit asupra jocului si de ce caut sa-i scot in evidenta importanta pe care o are, pentru ca mi-a fost dat sa intalnesc si sa lucrez cu, copii fara copilarie. Lucrez alaturi de copii care nu au invatat ce inseamna sa te joci, ce inseamna joaca, ce inseamna joc, jocul spontan si fara grija, jocul copilului, care stie ca mama si tata vor fi acolo cand se va intoarce de la locul de joaca.
Copii mult prea traumatizati de o societate mult prea egoista, prea avara, care loveste cu buna stiinta in tot ce are ea mai de pret in viitorul ei, in copii.
Copii batrani, care au uitat sa zambeasca, au uitat sa se mai joace, acum griji si nevoi, frici si temeri, zgandara gandul si somnul copilului.
O intrebare nerostita citesc in ochii acestor copii Se va mai intoarce mama? Se va mai intoarce tata? Oare isi mai amintesc de mine?
M-am ingrozit cand le-am privit desenele in care si-au zugravit propria istorie de viata.
Acesti copii, acesti pui zburataciti de vantul ce le sfichiuie copilaria m-au invatat sa privesc mai cu atentie spre mogaldeata din viata mea, sa ii ofer din viata mea mult mai mult decat am invatat sa ofer, Privirile lor triste m-au invatat ce conteaza cu adevarat in viata.
Comoara unui parinte sunt copii. Dar putini stiu asta!
Va urma

Psiholog Ilinca Ioana Rusu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu