azi

O noua etapa se termina si o alta incepe, asa mi-au aratat runele si asa simt si eu si tousi .... si totusi....anm lasat in suspans, fraza neterminata, uni ar concluziona...si totusi e loc de mai bine.

Nu cred ca e vorba de asta!

Viata a fost generoasa cu mine si am profitat de fiecare sansa pe care mi-a oferit-o.

Vorbeam zilele trecute cu prietena mea, Oana, ca deabea astept aceasta pauza , care se numeste concediu, retragandu-ma din toata agitatia zilnica "Nu cred mi-a replicat , Oana, tu nu poti sa sa stai, ai prea multa energie, mult prea multe proiecte." Cred ca are dreptate, uneori ma cunoste mult mai bine decat mine.

Astazi am reanceput sa scriu povesti, dar nu orice fel de povesti, ci povesti terapeutice, povesti cu talc, povesti din care poti invata ceva, nu sunt acele povesti cu zane si zmei, cu balauri cu sapte capete, sunt povesti despre viata, despre incercarile ei si despre cum poti iesi dintr-o anummita situatie.

Povesti scriu de foarte multt timp, am inventat povesti, la inceput pentru fetita mea Ruxandra, apoi intr-un moment de cumpana am rreusit sa scriu povestea 'Printesei care iubea marea", care este de fapt povestea mea, deabea dupa mult timp mi-am dat seama ca personajul principal, semana cu mine , intr-un anume moment al vietii mele.

Drumul a fost destul de sinuos si abrup. Urmatorul pas a fost, ca am inceput sa sintetizez in personajele mele caracterul si temperamentul oamenilor de langa mine, mi-a trebuit destul curaj, caci nu stiam cum vor fi primite. Ca de fiecare data raspunsul a fost unul pozitiv.-O poveste despre curaj si despre depasirea propriilor limite- Puiul de leu.

Motanul Samson este o povestioara haioasa despre dorinta de independenta, unde un pisic are curajul in ciuda faptului ca avea de toate el vrea sa stie ce se afla dincolo de gardul ce imprejmuia ograda. si listaar putea continua.

Ca un bun, viitor terapeut trebuie sa fac si acest lucru, nu cred ca trebuie e cel mai bun cuvant, vreau sa fac asta si imi place ce ceea ce fac, nu am facut nimic fortata.

Scriind gandul imi fuge in trecut, cand pentru ca nu am iubit, am renuntat la o partida buna, poate si o situatie buna, poate si o ascensiune buna, pe scara sociala, acum e medic la unul din cele mai mari spitale din Bucuresti, imi amintesc cu darag de el, nu l-am putut rani, doar pentru ca era o partida buna, s-au perindat rand pe rand in viata mea oameni, care m-au marcat, lasand semnul timpului , fiecare este o amintire, o poveste, o viata, o lectie.