miercuri, 3 august 2011

Oportunitati

De cand ma stiu eu pe aceasta lume mi-am dorit un singur lucru cu ardoare inflacarata si plina de speranta ma ruagam in fiecare seara la Dumnezeu sa imi dea o famile. Pe acea vreme habar nu aveam ce inseamna a avea o familie. Stiam ca o familie inseamna mama si tata, copilul, nu concepeam familia cu doi copii, simtind inca de pe atunci ghimpele geloziei ca pe cel mic s-ar putea sa-l iubeasca mai mult si nici nu ma multumeam sa fiu al doilea copil si iata ca dorinta mi-a fost indeplinita , peste ani. Sunt intaia nascuta si nu am nici un tanc mai mic care sa imi urmeze, in afara de verisoara mea mai mica cu 9 ani decat mine, pe care am iubit-o si o iubesc ca pe ochii din cap si nu imi vine sa cred ca micuta codana este o femeie frumoasa si desteapta, o ochi migdalati si pirele aramie. Ani au trecut!


Apoi am avut o familie, in care eu am jucat pentru un timp rolul mamei, ca alt rol nici nu am stiut ca exista, pe cel de femeie il omisesem cu desavarsire. Am un singut copil, care este lumina vietii mele si nu stiu ce inseamna sa-l ai si pe al doilea. Cu toate ca au fost momente cand mi-as fi dorit inca un copilas.


Dar nu tot timpul socoteala de acasa se potriveste cu cea din targ, viata ne ofera multe si nebanuite alternative de a ne implini visele, de a avea ceea ce am visat candva in anii fragezi ai prunciei.


Tot asa cum lupoaica isi strange haita in jurul ei, tot asa si eu mi-am format familia la care atat de mult visasem.


Se spune ca sangele apa nu se face si nici otet si nici vin si ca vocea sangelui este cea mai puternica, praf in ochi, as putea spune, dupa experienta nefericita pe care am trait-o cu unul din cei doi genitori ai mei, care s-a spalat pe maini de unicul sau mostenitor.


Am dat si eu din umeri, caci scocul nu m-a luat prin surprindere, totusi ma asteptam, numai ca nu stiam momentul, si mi-am continuat peripliul.


Si totusi duritatea , indiferenta, uneori chiar cruzimea , alor nostri, ne auta, facandu-ne sa fim mai puternici, uneori mai cruzi si mai rai si mai sangerosui , deterninandu-ne sa trecem peste cadravre, alteori ne darama, facandu-ne sa abdicam, alteori ne determina sa devenim oameni.


Nu am avut o familie mare si rand pe rand ne-am rarit, imputinandu-ne, uni au murit, altii au plecat in diverse parti ale lumii, altii ne-am instrainat si in final am ramas doar trei, trei generatii, trei femei, trei destine si totusi in mine inca traieste spiritul lupului, spiritul salbatic al sangelui, jumate albastru, jumate rosu, am fost tot timpul la limita si nu mi-am gasit locul sau familia, am fost plasata ca o moneda de schimb, nu am stiut cu cine seman si cui aparin.


Si intr-o zi m-am casatorit, in acel moment mi-am gasit numele, mult mai tarziu mi-am gait si locul, integrandu-l atat de bine, incat am uitat sa mai tanjesc dupa copilaria mea fericita.


Ulterior a inceput si constructia haitei ,iar eu ma aflu in fruntea ei, nu eu am ales asta, ci a fost oportunitatea pe care mi-a oferit-o viata, lasandu-ma sa aleg.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu