Se spune

Se spune ca nu e bine sa privesti prea mult in trecut sau prea mult in viitor, e bine sa privesti doar prezentul, sa fii un om constient.

Eu inca privesc la trecut, cu o urma de tandrete, de melancolie, uneori de regret.

Imi este dor de copilarie, imi este dor de bratele mamei, de timpul cand ma mangaia ca sa adorm, imi este dor de o gramada de gesturi care atunci mi se pareau inutile si pentru care acum as da jumatate din cer sa le mai mai pot simtii. Timpul trece ca un fum, trece nevazut si nestiut de nimeni, trece si nu se mai intoare. ani au trecut unul dupa altul, ani de care cu greu imi amintesc, ani negrii, din care imi amintesc doar partea luminoasa, pt ca imi vine foarte greu sa privesc dureaa mea in ochi si sa o recunosc sa o integrez.

Apoi a intervenit tacerea, un vant si un ger naprasnic s-a asezat peste sufletele noastre, inghetandu-le, uitand ce este important.

Trunchiul s=a despartit in doua si doua drumuri au pornit a curge paralel, sperand sa se intalneasca undeva

Doua linii echii distante, se presuune ca au undva pe traiectoria lor un punct comun, intersectandu-se. Nu imi mai amintesc cu ecxactitate, nu am fost cea mai stralucita la matematica,asa ca s-ar putea sa gresesc.

Tot asa ca si in povestea Craiasa Zapezii, cand cioburi din oglinda vrajita au intrat in ochii si in sufletul oamenilor, facand-i sa vada totul de-am doaselea, tot asa se intampla si aici.

Ar fii impropriu sa spun ca e totul de-an doaselea, ci ca orgoliu a fost prea mare, diferenta dintre generatii este mare si isi spune cu prisosinta cuvantul, diferenta dintre mentaltati este si mai mare, iar lupta orgoliilor este devastatoare.

Sa aratam ca fiecare este mai bun decat celalalalt sau ca este mai bun decat sine, spre as incerca limitele si spre a iesii invingator.

Da! si am iesit invingatoare, numai ca izbanda, victoria isi are propriul ei pret, un pret pe care mult nu pot sa il plateasca. Singuratatea!

Invingatorul este intotdeauna singur! urat de dusmani, pizmuit de lasi, vorbit de clevetitori.

Legatura dintre mama si copilul ei e sacra, e sfanta, numai ca noi am uitat de aceasta sacralitate, orgolii desarte au fost puse in joc, vrand sa dovedim , care pe care. S-a incins o lupta crancena, vrand sa dovedim ceva, o energie consumata in plus.

Am fost doua sabii ascutite in aceiasi teaca si amandoua au sangerat.

Timp pierdut , lacrimi varsate, cuvinte nespuse, priviri reci . Si toate astea pentru ce?

Sunt momente cand imi dau seama de ce se intampla un anumit lucru sau un anumit eveniment in viata mea sau in viata celor din jur, vad, invat lectia pe care mi-o ofera viata, insa acum sincer imi este greu sa o descivrez, aceasta lectie.