Despre lucrurile simple

Buna dimineata!, nu prea obisnuiesc sa imi incep scrierile cu acest salut, dar astazi este o noua zi un nou inceput. Sentimentul ca ceva nou se afla in fata , nu imi da pace, dupa cum spuneam ieri unui prieten, am incheiat o ultima fila dintr jutnalul de bord, calatoria s-a sfarait, toti calatori au ajuns teferi la destinatie. A fost o calatorie lunga si grea! Dar a meritat.

Ziua de azi , este o zi intunecata, nu mai bate vantul cu atata putere, cred ca pentru cateva secunde ma voi oprii si voi privi frumusetea din jurul meu. Ma voi culca pe pamantul reavan, umplandu-mi planani cu acel miros proaspat.

In departare se aude mugetul unui animal, este lung, prelung si apoi liniste, tacere. Din zari neumblate si incetosate vine si raspunsul mult asteptat.

Ciudat coocosi inca nu s-au trezit, desi forfota oamenilor prin gospodari a inceput.

Imi aduc aminte de un desen animat, cand pasarile negre au furat soarele, iar oame nici nu au bagat de seama acest lucru si totusi ceva era schimbat, nu mai zambeau, iar fetele lor devenisera pamanti si toate astea au fost constatate de un copil, care fusese plecat din acel sat, cat pasarile au furat soarele..

Un sentiment de bine si o caldura placuta ma inunda atunci, cand reflectia rosiatica a rasariului se oglindeste in geamul meu, atunci imi iau nelipsita cana de cafea si ies in balcon, aerul rece al dimineti imi spulbera ultimile indoieli ale somnului si stau minute nesfarsite, privind cu o emotie vie nasterea astrului zilei.

Apoi ma apropii de masa de scris, unde ma asteapta tacut , invelit in piele moale,maronie, caietul de insemnari zilnice. Si incep sa scriu despre frumuserea zilei ce tocmai abea a inceput.

Caracteristic mie, schimb registrul rapid si trec de la prezent la trecut, de la tonul personal la cel profesional, de la clad la rece, de la rigid la flexibil, ciudat, am constatat ca desi in aparenta sunt o persoana rigida, care nu cedeaza si crede cu tarie in veridicitatea faptelor si vorbelor sale sunt defapt foarte flexibila. Flexibilitatea, nu inseama sa spui si sa gandesti ca cel din fata ta, ci sa te dai dupa om, sa reusesti sa te adaptezi, de multe ori un anumit termen nu este bine inteles si datorita acestui fapt punem o eticheta.

Da! de foarte multe ori caram bagaje, care nu sunt ale noastre, povesri care ne ingreuneaza drumul, si de foarte multe ori uitam sa ne bucuram de calatoria ,care este doar a noastra.

Eu, am fost si sunt un om norocos pentru ca am putut sa vad dicolo de aparente si totusi ceva mai profund decat mine, a fost imblodul , ce m-a determinat sa ma lupt cu demonii ce se aflau intr-o stare latenta in mine.

Rau si bine; lumina si intuneric, inger si demon, cred eu ,ca sunt esenta fiintei umane, sunt partile integrante si neacceptate ale fiintei noastre. O data cu miscarea soarelui lumina devine intuneric, ingerul demon, raul ia locul binelui si tot asa mai departe.